IN CAUTAREA EXCELENTEI - PARTEA 1

Modelul de afaceri romanesc: Firma saraca, proprietar bogat

Bucuresti (2005) – Cand Peters si Waterman au publicat in prima parta a anilor optzeci lucrarea de referinta in domeniul managementului "In cautarea excelentei", economia americana era in dificultate si importurile din Japonia amenintau existenta marilor corporatii americane. In cartea lor, Peters si Waterman au examinat peste 60 de companii americane (IBM, P&G, Bechtel, Johnson & Johnson, etc.) pentru a identifica ingredientele succesului de care se bucurau de atata timp. Cu o Romanie care se afla in pragul integrarii este interesant de a analiza, folosind criteriile de excelenta identificate in studiul lui Peters si Waterman, cat de pregatite sunt companiile romanesti pentru competitia internationala. In cele ce urmeaza voi prezenta intai o descrierea a modelului de afaceri romanesc asa cum l-am intalnit de ani de zile de cand fac afaceri in Romania pentru a avea un punct de plecare comun.

Anul trecut, un prieten de-al meu care este proprietarul unei afaceri, mi-a spus ca a castigat primul loc pe sectorul lui la concursul anual organizat de Camera de Comert Bucuresti pentru cele mai bune intreprinderi mici si mijlocii. L-am intrebat ce inseamna asta pentru el? Raspunsul lui a fost clarificator: "Inseamna ca sunt singurul naiv care isi plateste taxele". Aceasta practica incetatenita este ceea ce eu numesc modelul de afaceri romanesc. Patronii romani nu sunt motivati de cresterea profiturilor, asa cum sunt companiile vestice. In principal acestia sunt interesati in cresterea averii personale.

O metoda foarte practicata este utilizarea vanzarilor "la negru". Din acestea se obtin bani care nu intra niciodata oficial in firma si pe care nu se platesc taxe (TVA, impozit pe profit). O alta metoda larg utilizata este plata intarziata sau neplata taxelor. Acesta se aplica TVA-ului de plata si taxelor datorate statului pe angajat si pe profit. Nu in ultimul rand este des intalnita practica la multe companii care suporta costuri operationale care sunt direct legate de viata personala a proprietarului sau directorului dar care nu au nici o legatura cu activitatea efectiva a firmei (masini de lux!).

Inseamna acest lucru ca antreprenorul sau actionarul roman nu este un "homo economicus" similar cu echivalentul lui din vest? Desigur este. El doar foloseste situatia economica si juridica din Romania in avantajul lui personal.

Nu sunt interesat de partea morala a acestei expuneri. Desigur ca are serioase consecinte care afecteaza competitivitatea acestor companii, dezvoltarea insasi a afacerii si nu in ultimul rand sanatatea economiei romanesti. Dar nu acesta este scopul acestui articol. Eu cred ca antreprenorul si actionarul roman este tot atat de "homo economicus" ca si echivalentul lui strain si in consecinta se va adapta la schimbarile care vor avea loc in mediul de afaceri romanesc. Deoarece un lucru este clar. Perioada de glorie a modelului de afaceri romanesc este pe sfarsite. De ce? In primul rand deoarece schimbarile din Codul Fiscal, in special introducerea taxei unice si majorarea pedepselor cu inchisoarea pentru evaziune fiscala vor forta din ce in ce mai multe companii sa-si plateasca taxele. Altfel spus evaziunea fiscala va deveni mai dificila. Luand in considerare numai aceste aspecte, sute daca nu mii de companii romanesti vor ajunge in pragul falimentului deoarece ele nu au invatat sa traiasca intr-o economie in care se aplica serios legile fiscale. In al doilea rand, integrarea europeana din 2007/2008 inseamna o crestere a competitiei prin inundarea Romaniei cu marfuri produse in EU. Marfuri si intr-o mai mica masura servicii care vor fi mai ieftine si de calitate mai buna. Rezultatul va fi de asemenea devastator pentru cele mai multe companii romanesti.

Antreprenorii si actionarii romani au doua optiuni. Ei pot continua sa faca afaceri ca de obicei; sa stoarca firma de venituri pana ce aceasta probabil va falimenta. A doua optiune este de a schimba fundamental modul de a face afaceri. Acest lucru inseamna crearea unui departament contabil si financiar bazat pe standardele de contabilitate romanesti sau/si internationale, dezvoltarea unei strategii de afaceri clare si coerente, concentrarea exclusiva pe activitatea principala, angajarea de personal bine platit, etc. Chiar si in aceste conditii nu toate firmele vor putea supravietui fara ajutorul unui partener strategic (international).

Eu cred ca cel putin catva antreprenori romani vor alege a doua optiune. De ce? Sunt un optimist incurabil? Da sunt, dar in acelasi timp consider ca antreprenorii romani sunt "homo economicus". Daca alegerea va fi concretizata in prima optiune acest lucru inseamna distrugerea capitalului si intr-un final antreprenorii vor ramane cu mai putini bani. A doua optiune inseamna in primul rand ca antreprenorii sa realizeze ca au o problema. Pentru majoritatea dintre ei acest lucru inseamna un pod prea indepartat deoarece succesul lor de pana acum s-a bazat chiar pe acest sistem care i-a facut bogati. In al doilea rand ei vor trebui sa caute consiliere profesionala si aceasta cel mai probabil prin consultanti externi care sa-i ajute sa conduca procesul de schimbare si sa ia deciziile cele mai bune. In al treilea rand ei vor trebui sa investeasca in firma pentru a o face mai competitiva si in consecinta vor trebuie sa accepte venituri mai mici pe termen scurt si mediu.

Cu toata onestitatea declar ca majoritatea antreprenorilor nu vor reusi sa faca aceasta schimbare deoarece aceasta actiune se intoarce impotriva starii de fapt care i-a adus in situatia de a fi un om de afaceri roman de succes. Si chiar daca antreprenorul va parcurge toate etapele, acest lucru tot nu garanteaza ca el va supravietui pe termen mediu si lung. S-ar putea sa fie "prea putin si prea tarziu". Cu toate acestea exista o sansa ca unele companii sa devina competitive, dar timpul trece...

***

Autor: Peter Jansen, Managing Partner al "Bucharest Consulting Group".

Bucharest Consulting Group ofera servicii de consultanta in domeniul managementului general si strategic pentru companii nationale si internationale de dimensiuni medii si mari din Romania. Acest articol nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului. 

Pentru mai multe informatii:

Peter Jansen